traffic analysis

Bogdan uimeşte juriul si publicul norvegian!

__________________________________________

Cărţi de suflet










Tămăduitorul (film YT)      Inocenţă (film YT)
___________________________________________



"De ce România nu te-a văzut?" - a fost întrebat de preşedinta juriului.
Ce-am putea răspunde, noi, românii?

Bogdan Ota, 32 de ani, absolvent al Conservatorului din Iaşi, a plecat din Botoşani, pentru a trăi în Norvegia, unde, de 8 luni, lucrează la o firmă de copiatoare.
Pasiunea lui este, bineînţeles, muzica. Doreşte să cânte şi să îşi interpreteze compoziţiile proprii.

La scurt timp, şeful lui i-a descoperit talentul extraordinar şi l-a încurajat să se prezinte la emisiunea "Norvegienii au talent".
A interpretat o compoziţie proprie şi da, a avut un succes formidabil!


Fenomen uimitor la barajul Cingino din Italia

__________________________________________

Cărţi de suflet










Tămăduitorul (film YT)      Inocenţă (film YT)
___________________________________________



Acesta este barajul Cingino din nordul Italiei.


Priviţi punctele.


Să ne apropiem puţin...


Mai puţin...


Incredibil! Sunt capre Ibex, ce escaladează acest baraj!


Animale sunt adaptate mediului alpin, astfel că nu întâmpină nicio problemă în a urca zidurile abrupte ale digului, în căutarea sărurilor minerale.





SCURTĂ PREZENTARE:

Fiind o excelentă căţărătoare, habitatul caprei alpine Ibex, se află la hotarul dintre regiunea stâncoasă a munţilor Alpi şi regiunea pădurilor alpine. Zona pe care o ocupă, este teren abrupt, accidentat, la altitudini de până la 3200 metri.

Capra alpină a fost sursă de inspiraţie pentru popoarele din Paleolitic, care o desenau pe pereţii peşterilor în care trăiau, aşa cum se poate vedea în Grota Lascaux din Franţa.

În vremea romanilor, era privită ca un animal mistic, unele părţi ale corpului său fiind considerate ca având puteri vindecătoare şi folosite ca ingrediente pentru diverse poţiuni magice.

Până la sfârşitul secolului al XV-lea, capra Ibex era prezentă în tot arcul alpin, însă apariţia armelor de foc i-a micşorat repede numărul pe aceste teritorii.
Medicina acelei epoci, bazată în principal pe superstiţii, le-a fost fatală.
Coarnele făcute pulbere, au fost utilizate ca remediu împotriva impotenţei, sângele, împotriva calculilor renali, iar stomacul pentru combaterea depresiei.
Aceste credinţe au durat până în secolul al XIX-lea, când au rămas doar câteva sute de exemplare în Alpii italieni şi francezi, iar în Elveţia au dispărut complet.

În anul 1856, regele Victor Emanuel al II-lea al Italiei, a hotărât ca vânarea caprelor alpine să fie permisă doar membrilor familiei regale, creând în acest scop în Valea Aostei, rezervaţia Gran-Paradiso, protejată de paznici (devenită în 1922, Parcul Naţional Gran-Paradiso).

În anii 1990, se estima existenţa a cca 30.000 de exemplare, din care jumătate pe teritoriul Elveţiei, iar restul în Italia, Franţa, Austria, Slovenia şi Germania.

În prezent, peste 4000 de exemplare trăiesc în Parcul Naţional Gran-Paradiso. Acestea, cât şi alte capre Ibex din diverse habitate, sunt descendentele animalelor salvate de regele Victor Emanuel şi sunt protejate prin lege.